Nora Iuga și Oana Cătălina Ninu la Colegiul Național „Iulia Hasdeu“

Vineri, 11 octombrie, Nora Iuga și Oana Cătălina Ninu vor susține o lectură la Colegiul Național „Iulia Hasdeu“, prilej pentru inaugurarea standului de autor Nora Iuga.
Nino al meu și lecturi intercalate la Teatrul Apropo
Un nou eveniment din seria APROPO de Literatura română contemporană se va derula duminică, 13 octombrie, de la ora 11.00, la Teatrul Apropo din Bucureşti. Două lecturi de poezie: Roz Ana şi Mihai Ivaşcu, vor precede proiecţia documentarului „Nino al meu”.

Nino al meu (2015)
regia Vlad Rotaru
cu: Nora Iuga, Constantin Abăluță, Valeriu Mircea Popa, Octavian Soviany
imaginea: Vlad Rotaru, Cezar Gheorghe
muzica: Sebastian Spanache Trio
scenariul și producția un cristian

La prima impresie, viața unui poet redescoperit nu pare atractivă marelui public. Și nici nu e. E vorba despre literatură, despre poezie, tocmai ceea ce aparent e atât de simplu, la îndemâna oricui și, totuși, greu de înțeles într-o epocă a trocului comunitar. Ce-i poate transmite unui neinițiat poezia? În fapt, nici despre poezie n-ar fi vorba. George Almonsnino, pentru prieteni Nino, era un ciudat. În sensul cel mai bun al cuvântului. Împăcat cu o soartă profesională neplăcută (joburi felurite, un părinte acuzat de sabotajul interesului național comunist și închis, un bunic bancher falimentar) și cu o proprie familie de artiști (Nora, scriitoare, Tiberiu, fiul, balerin), Nino era un mare tăcut. Un om care stătea, cum ar spune titlul unui volum al său, ca un om la fereastra istoriei. Prietenii (Constantin Abăluță și Valeriu Mircea Popa) insistă pe marile lui tăceri, în vreme ce Octavian Soviany îi (re)descoperă poezia. Și, printre ei, cu vorbele și tăcerile unei iubiri care nu are cum să se stingă, Nora îl privește și azi, din fotoliul verde. Adâncit în acest fotoliu al lui, poetul e repus în circulația istoriei (mari și personale). Avem de-a face nu doar cu poezie, cât cu fascinația literaturii de a contura personaje. Nino al Norei și-al celor carel iubesc și citesc devine, prin mărturiile lor, un Nino al tuturor.

Intrarea este liberă pe baza unei rezervări la adresa: comunicare@teatrulapropo.ro
______________________________________________________

Roz Ana este absolventă a Universităţii Naționale de Teatru şi Film I.L. Caragiale, Bucureşti, Facultatea de Film, secţia Comunicare Audiovizuală (scenaristică, filmologie, publicitate media). A documentat şi realizat cronici și interviuri (ex: Leonard Cohen, Salman Rushdie, Roscoe Beck) pentru site-uri și publicații precum: Dilema Veche, LiterNet.ro, Vice Romania, Jurnalul Naţional, Film Menu. Are în pregătire volumul de debut Sunt aici.
Mihai Ivașcu
M-am născut în 1997, la București, într-o zi de toamnă (excepțional de caldă, mi s-a spus). Am avut o copilărie întinsă și liniștită, cumva obișnuită, cu otite și timiditate. Eram spaimă la mâncare. Îmi plăcea să desenez, să mă deghizez, să pun întrebări, să râd și să mă joc. Într-un fel sau altul, lucrurile astea sunt valabile și astăzi. La școală m-au atras „umanioarele”, astfel că parcursul academic e unul destul de lin – clasa de filologie a Colegiului Național „Grigore Moisil”, pe care l-am absolvit ca șef de promoție în 2016, ulterior Facultatea de Comunicare și Relații Publice, finalizată în vara acestui an. Din octombrie sunt masterand al programului „Studii vizuale și societate” din cadrul S.N.S.P.A. Îndepărtând crusta academică care le însoțește, cele de mai sus s-ar traduce într-o reală preocupare pentru limbaj, cu toate brațele lui: literar, vizual, teatral, cinematografic. Poezia m-a prins încă din ultimul an de liceu și a dospit până în 2019, când am debutat cu volumul de versuri „pe cer jetoane”, publicat la Casa de Pariuri Literare. Aceasta s-a întâmplat grație lui Cristi Cosma și cu girul Norei Iuga, care mi-e un fel de doamnă T. Cât despre cele lumești (fals! și poezia tot din lumea asta e), în studenție am cochetat cu rolul de reporter pentru Radio România Cultural, prilej cu care mi-am dat seama cât de atașat sunt de oameni și micile lor istorii. În rest, am publicat (și sper să mai public) în Dissolved Magazine, Sub25, Dilema veche și Liternet, așa, spre a-mi face o idee despre lungimea plăpumii personale. Nu de alta, dar zilele de toamnă sunt obișnuit de reci, iar eu, v-ați dat și dumneavoastră seama, aș fi pierdut într-o lume din care excepțiile lipsesc.
______________________________________________________
Proiectul “Apropo de literatura română contemporană” este propus de Casa de pariuri literare în parteneriat cu Teatrul Apropo, Liceul Teoretic Spiru Haret din Chișinău și patru licee bucureștene (Colegiul Național Spiru Haret, Colegiul Național Iulia Hasdeu, Liceul Teoretic C. A. Rosetti și Colegiul Național Gheorghe Lazăr). În cadrul proiectului va fi editată prima carte din seria AUTOR COLECTIV, în care un scriitor român poartă un dialog publicabil cu liceenii (Liceul Teoretic Spiru Haret din Chișinău și Colegiul Național Spiru Haret din București).
Proiectul este co-finanțat de AFCN.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *