Trecerea în alt ocean de Constantin Abăluță

Detalii

  • autor: Constantin Abăluță
  • Poezie / Prezent
  • Comandă e-book sau comandă volum tipărit
  • format: 110x180mm
  • nr. pagini: 78
  • preț: 80 lei
  • apariție: 2018
  • isbn: 978-606-990-056-7
  • disponibil: da

Imagini coperta:

coperta I, rgb, la 72 dpi

La Casa de pariuri literare i-a apărut:

Poem pentru cei ce nu-s de față
Drumul furnicilor
Drumul furnicilor și câteva escale printre nori

Șapca

În dimineața asta îmi pun șapca în cap
Și-o pornesc pe străzi
Poate e ultima șapcă
Poate sunt ultimele străzi

Nu știu exact unde mă duc
Dar acolo unde ajung pot să stau cât vreau
Pot să zâmbesc sau să mă-ntristez
Cu firescul cartofului răsărit printre brândușe

Acolo e de mine
Mă plimb de colo-colo
Și nimeni nu moare de ciudă

Secunde privilegiate
Secole în viteza a cincea
Șapca răsărind printre brândușe

Scăunele

Decembrie cu soare
Ultimele zile ale anului
Ca niște scăunele goale
Adunate în jurul unui foc

Mi se pare mie sau ceva nemulțumește
Scările și coridoarele acestei lumi
Ferestrele au locuri de citit
Balcoanele au locuri de fumat

Pentru cine oare
Unde sunt cei ce citesc
Cei ce fumează

Nu-i văd
Nu văd decât scăunele goale
Adunate în jurul unui foc

Poem pentru cei ce nu-s de față de Constantin Abăluță

Detalii

  • autor: Constantin Abăluță
  • Poezie / Prezent
  • Comandă e-book sau comandă volum tipărit
  • format: 110x180mm
  • nr. pagini: 78
  • preț: 20 lei
  • apariție: 2018
  • isbn: 978-606-990-085-7
  • disponibil: da

Imagini coperta:

coperta I, rgb, la 72 dpi

La Casa de pariuri literare i-a apărut:

Drumul furnicilor
Drumul furnicilor și câteva escale printre nori

După ce, în zeci de volume, am parcurs multe din straturile constitutive ale lirismului modern (suprarealism, onirism, experimentalism, minimalism, haiku, etc.) iată că acum, cu totul neașteptat și pentru mine – cine dintre critici sau cititori s-ar fi gândit la așa ceva? – inspirația mi-a făcut o mare, nesperată bucurie : mi-a oferit, dacă nu mă înșel, nici mai mult nici mai puțin, decât un mit al familiei tradiționale românești.
Desigur, creez acest mit – vă veți da repede seama – în stil propriu, metonimic și litotic, reinventând cumva misterul și magia prozatorilor italieni, de la Lampedusa și Bontempelli până la Buzzati. Alchimia prin care un nume se trage din fibra unui material anume, țesut de femeile familiei de-a lungul secolelor, la războiul de țesut pe care îl lasă întotdeauna moștenire fetei celei mari, mi se pare că asigură nivelul ontologic al poemului, iar larga respirație prozaică a versurilor punctează de-o potrivă ideea cât și imprevizibilul miracol al simțurilor.
Constantin Abăluță