mandala – Oana Cătălina Ninu

25.00lei

Categorie:

Descriere

  • volum reeditat

Debutand cu volumul Mandala (Editura Vinea, 2005), Oana Catalina Ninu n-a ratat aproape niciunul dintre premiile care i-au iesit in cale. O recunoastere, fara indoiala, meritata, intrucat vorbim despre cel mai semnificativ debut liric din anul respectiv. […] Oricat de rebele, reprezentarile se topesc intr-o sintaxa aluvionara, corodata prin dialogism si nivelata prin directete. De altfel, in Mandala, fracturat nu e atat discursul, care se deruleaza lent si fara interstitii vizibile, cat universul reprezentarilor, care suporta o maceratie organizata din partea unei viziuni schizoide. Poemele Catalinei Ninu descriu, cu o fervoare incandescenta, cele mai diverse forme de mutilare, in slujba carora eul liric pune la bataie un arsenal impresionant (foarfece, ace, surubelnite, colti, unghii, bricege, lame, epilatoare, vatraie etc.), care l-ar face sa paleasca de invidie pe un anumit conte austriac. Şi nu e de mirare, de vreme ce figura centrala a Mandalei se prezinta, inca din primul text al volumului, drept „femeia foarfeca“. (Andrei Terian, in Ziarul de duminica)

„Fuga de feminitate“, exorcizarea umorilor feminine si a corporalitatii maligne devine miza actului poetic, prin care femeia reala e inlocuita prin „femeia inscriptionata“. El are insa caracterul unei vivisectii, presupune scormonirea nemiloasa a fibrelor si a tesuturilor, e o autotortura aproape cu neputinta de indurat, astfel incat privirea introspectiva, care scormoneste ca un bisturiu in profunzimea plasmei organice cunoaste momente de relaxare, deplasandu-se (ca in ciclul Nu e timpul,fato) de la spectacolul visceralitatii in criza la filmul cotidianului. Acum, Oana Catalina Ninu abordeaza reportajul autenticist, care capata insa aspectul „picturilor metafizice“, unde realul e „textualizat“, realcatuit, devenind suportul reveriei thanatice, caci poeta descrie „cetati ale mortilor“, evoca ritualuri funerare grotesti sau sortilegii sanguinare. (Octavian Soviany in Luceafarul)

Mandala este si una dintre figurile initierii. Poezia se scrie impotriva limbajului dat, impotriva sensului uzat, cu sufletul, dar impotriva lui, cu trupul, dar ca mortificare a trupului, cu durere, ca singur vaccin al durerii prin smulgerea ei din trup si asezarea ei in pagina. (Alex Matei in Observator cultural)

Poemele se sustin unele pe altele intr-o ordine nu mecanica, de domino, ci subversiva: „povestea“ inainteaza exclusiv de la un ciclu la altul. În interiorul secventelor, numai discurs: fragmentele narative sunt sincopate ori deturnate. O anume urgenta a durerii, o panica reverberata fiziologic in prima parte a volumului (mandala) cedeaza locul unei aluviuni de reprosuri distante mimand refrenul (nu te mai preface ana), apoi unei terapii solitare, cu oscilatii si indecizii (nu e timpul fato). Iata o radiografiere partiala a zonelor liminare. Pana aici, nu de putine ori scabrosul corporal (sexual sau nu, dupa caz) conserva atmosfera cosmaresca, comparabila aceleia din Capriciile lui Goya. (Cosmin Ciotlos in Romania literara).


Oana Cătălina Ninu

(2 mai 1985)

volumul de debut Mandala (Vinea, Bucureşti, 2005); Premiul Naţional „Mihai Eminescu” pentru debut; Premiul de debut „Iustin Panţa”; Premiul de debut al Colocviilor revistei „Tomis”; Premiul de debut al filialei „Dobrogea” a U.S.R. ;

Premiul I la Festivalul „Prometheus” (2004), precedat de multiple şi cvasi-obscure premii la festivaluri de literatură din provincie;

fostă olimpică naţională la limba şi literatura română (2003 şi 2004), absolventă a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa (2004) – cu ireala notă de 10 la Bac (nici acum nu realizează);

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere, română – franceză (2004 – 2008), cu teza de licenţă „Reprezentări ale corpului în romanele lui Gheorghe Crăciun” (coordonator: lect. univ. dr. Paul Cernat);

bursă Erasmus la Bordeaux, Franţa (2006-2007);

redactor “pana mea” (2007);

colaborează cu recezii / articole la revista „Observator cultural” (din august 2008);

inclusă în antologiile: Generaţia 2000 (Pontica, 2004), Nasturi în lanul de porumb (Brumar, 2008), Poate ne vedem (Mirador, 2010), Deranj (Nigredo, 2011);

în 2009, a publicat carnetul de poezie stările intense (distribuit gratuit), în colecția „Biblioteca de poezie”, coordonată de un cristian ;

Masteratul „Studii literare româneşti” (Universitatea din București, Facultatea de Litere, iunie 2010) – cu disertația „Fracturismul poetic românesc. O introducere” (coordonator: lect. univ. dr. Paul Cernat);

Masteratul „Literatură franceză – abordări antropologice” (Universitatea din București, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, iunie 2010) – cu disertația „”Stratégies” devant la dégradation chez Michel Houellebecq : récit de vie et clonage” (coordonator: prof. univ. dr. Radu Toma);

poeziile ei au fost traduse în franceză, engleză, cehă, spaniolă, catalană ;

în prezent este doctorand al Facultății de Litere, Universitatea din București ;

numele din buletin: Oana-Cătălina Ninulescu.


Informații suplimentare

Anul apariției

2021

ISBN

978-606-990-152-6

Nr. pagini

72