Dincolo de frontiere – Sorin Stoica

30.00lei

Categorie:

Descriere

Cu o ureche muzicală de clasa lui Ilie Moromete, cu o artă a kakolaliei care transformă înjurătura în «ritual dacic» și neologismul întro horă orgiacă, cu o inteligență care twistează fățiș, cu violentă ironie, între Baudrillard, Fromm și Cioran, Sorin Stoica… ei, ce face Sorin Stoica? El face din sârbă rock’n’roll și din rock’n’roll, mecanismul poveștilor fără de care niciun sat nu funcționează. E inenarabil. Băi, fratele meu, dacă ăștia te vor găsi irelevant, nu te victimiza, e tot ce pot săi spun acestui prozator care nu are de reproșat lumii decât un singur lucru, că a uitat să povestească. (Radu Cosașu)

Sorin Stoica

27 iulie 1978

Se naşte Sorin Ion Stoica în localitatea Băneşti, jud. Prahova. La câteva luni de la naştere este diagnosticat cu probleme de auz care se vor menţine tot timpul vieţii, necesitând în câteva rânduri spitalizarea – aceste experienţe îşi vor găsi ecou în romanul O limbă comună.

1988‑1992

Urmează şcoala generală din Băneşti, unde părinţii săi sunt profesori: mama, Georgeta Stoica, profesoară de limba şi literatura română şi de limba franceză; tatăl, Pascu Stoica – profesor de educaţie fizică. Preocupările se leagă de lumea fotbalului. Îşi doreşte să devină crainic sportiv.

1992‑1996

Absolvă Liceul Teoretic „Nicolae Grigorescu“ din Câmpina. Practică pasio­nat handbalul şi şahul şi este campion al oraşului Câmpina la tenis de masă. Îşi doreşte să înfiiţeze o formaţie rock în care să cânte la chitară. Viaţa de liceu şi colegii îi vor fi sursă de inspiraţie pentru romanul Dincolo de frontiere. Merge pe munţi, fascinat de zvonurile potrivit cărora în Bucegi ar exista o zonă energetică excepţională. După un an de pregătire, în cursul clasei a XI‑a, pentru a da exa­men la Facultatea de Drept, merge la Olimpiada de limba şi literatura română, în clasa a XII‑a, unde obţine un premiu special pentru originalitate şi creativi­tate. Ca urmare a acestui rezultat, se decide să susţină examen la Facultatea de Jurnalism şi Știinţele Comunicării.

Petrece weekenduri şi vacanţe la Buşteni, la bunicii din partea mamei, unde întâlneşte personaje interesante care îi vor fi surse ale multor poveşti şi stiluri de oralitate pentru prozele pe care le va scrie. Printre acestea, unchiul său, Radu Conciu, alias Nae Stabiliment.

1996‑2000

Urmează cursurile Facultăţii de Jurnalism şi Știinţele Comunicării în cadrul Universităţii din Bucureşti şi o „postuniversitară psihopedagogică“ în cadrul Facultăţii de Psihologie, Pedagogie şi Asistenţă Socială. Îşi susţine teza de licenţă cu o lucrare despre reportajul românesc.

În Bucureşti, în primul an locuieşte în zona Politehnicii, apoi, până în 2005, în cartierul Militari, zona Gorjului.

1999

Începe să colaboreze cu revista Partener din Câmpina, unde va semna texte la rubricile Reportaj, Opinia, Oameni de bine şi Aberaţii de bun‑simţ. Colaborează la Formula As.

2000

Debutează cu Povestiri cu înjurături la Editura Paralela 45, în colecţia Debut, volum pe care în parte şi‑l autofinanţează şi pentru care primeşte sprijinul financiar al Sandei Maria Mocuţa (Fundaţia „Speranţa copiilor“), al părintelui Mihai Militaru, al lui Daniel Nedelcu (Anacom 99 SRL), al lui Viorel Braco (PIS SRL) şi al lui Cătălin Brişcariu. Autorul îi datorează debutul scriitorului Sorin Preda, care i‑a fost profesor la Facultatea de Jurnalism şi Știinţele Comunicării. Cartea este receptată negativ în comuna natală, unii vecini recunoscându‑se în prozele sale. Pornind de la aceste incidente de receptare îşi va schiţa un proiect de cercetare pe baza căruia va fi admis mai târziu la masterul de Antropologie culturală şi dezvoltare comunitară în cadrul SNSPA.

2001

Absolvă un masterat de Comunicare în cadrul FJSC susţinând o disertaţie care studia dispariţia narativităţii.

Realizează un experiment de creativitate cu copii, preluând „Experimentul Zaica“ al pictorului Dorel Zaica. O parte din poeziile alcătuite în urma experi­mentului vor fi publicate în Vatra şi Partener. Vor apărea integral în volumul Cartea cu euri la Editura Curtea Veche (volum colectiv scris împreună cu Călin Torsan, Cosmin Manolache, Ciprian Voicilă şi Roxana Moroşanu).

Participă la proiectul „Arca lui Noe“ derulat în cadrul Muzeului Țăranului Român şi la cursurile ţinute de Irina Nicolau şi Șerban Anghelescu.

Devine membru al ASPRO.

2002

Devine preparator asociat la catedra de Antropologie Culturală a Facultăţii de Jurnalism, unde susţine până în 2004 seminarii de Structuri Sociale ale Comunicării, Cultură Organizaţională, Comunicare Internă şi Comunicare Politică.

Publică volumul Dincolo de frontiere la Editura Paralela 45 în colecţia Avanpost, pe care de asemenea şi‑l autofinanţează şi pentru care ţine să le mul­ţumească domnilor Șerban Anghelescu, Gheorghe Crăciun, Radu Conciu şi Sorin Preda.

2003

Împreună cu profesorul Zoltán Rostás coordonează volumul Istorie la firul ierbii. Documente sociale orale, care apare la Editura Tritonic.

Începe să colaboreze la revista Vatra, unde îi apar texte din volumul colectiv Povestiri mici şi mijlocii („Sarmaua“, „Ceva frumos“ şi „Cei şapte ani de‑afară“), şi la Dilema („Celule nediferenţiate“).

Este diagnosticat cu neoplasm pulmonar, fiind internat la Spitalul Fundeni.

În decembrie 2003 se angajează la Muzeul Țăranului Român, pe o perioadă determinată, având postul de cercetător în cadrul secţiei Programe etnologice şi antropologie vizuală.

2004

Absolvă un masterat de Antropologie culturală şi dezvoltare comunitară în cadrul SNSPA cu o disertaţie despre Mitul poetului beţiv.

Publică volumul Povestiri mici şi mijlocii (volum colectiv scris împreună cu Călin Torsan, Cosmin Manolache şi Ciprian Voicilă) la Editura Curtea Veche. Volumul este lansat de Sorin Preda şi Paul Cernat la librăria Cărtureşti Verona. Are loc şi un parastas al cărţii la localul Art‑point, cu colaci, lumânări şi toată recuzita funebră.

Regizorul Radu Jude îi propune o colaborare pentru un scenariu care să aibă ca punct de plecare romanul Dincolo de frontiere, însă rămân doar discuţiile, tatonările pentru găsirea unui fir dramaturgic.

În cadrul Facultăţii de Jurnalism şi Știinţele Comunicării organizează o arhivă de istorie orală conţinând interviurile şi lucrările realizate de studenţi în perioada 1991‑2003.

Participă la protestul împotriva conducerii MȚR şi a Ministerului Culturii generat de desfiinţarea sălilor Ferestre şi Timp din Muzeul Țăranului Român. Ca urmare a articolelor apărute în presă şi scrise împreună cu colegii protestatari, este chemat la Poliţie pentru a da explicaţii despre ceea ce se întâmplă la muzeu, despre motivele protestelor etc.

Începe să colaboreze cu revista Cultura, la rubrica Barca lui Noe, girată de Cătălin D. Constantin. În urma publicării unui text în care este spusă din mai multe perspective povestea unei troiţe din Burluşi, aflată în colecţiile Muzeului Țăranului Român şi expusă în sala Puterea crucii, stârneşte dezaprobarea unora dintre muzeografi şi a conducerii MȚR. Textul respectiv va apărea postum în Aberaţii de bun‑simţ la Editura Polirom.

Proiectează o istorie orală a Muzeului Țăranului Român pentru care începe să ia interviuri, gândind‑o şi ca filon pentru un roman pe care l‑ar vrea publicat în 2006.

Participă cu texte la expoziţia Lucruri mici şi mijlocii (2‑23 decembrie), gale­ria Sabina & Jean Negulescu, alături de Ruxandra Grigorescu, Monica Pădureţ, Lila Passima, Călin Torsan, Cosmin Manolache şi Ciprian Voicilă.

2005

Începe să ţină rubrica Liberul arbitru a săptămânalului Suplimentul de Cultură, unde schiţează portrete expresive ale personajelor din lumea fotbalului.

Publică romanul O limbă comună la Editura Polirom, în colecţia EGO. PROZĂ. În 18 aprilie la Green Hours are loc o lansare comună împreună cu volumele Degete mici de Filip Florian, Blazare de Petre Barbu şi Scurta şi plicti­sitoarea viaţă a lui Kjus de Silviu Gherman.

Aflându‑se la Băneşti în concediu medical pe o perioadă nedeterminată, din 28 mai 2005 începe să ţină corespondenţă (cu Ana Boiangiu, Emil Brumaru, Marius Caraman, Paul Cernat, Gabriela Leonida, Aurora Liiceanu, Cosmin Manolache, Judit Miklos, Antonio Momoc, Ioana Popescu, Iulia Popovici, Speranţa Rădulescu, Zoltán Rostás, Călin Torsan, George Turliu, Tudor Vlădescu, Ciprian Voicilă), care va deveni volumul Jurnal ce va fi publicat la Editura Polirom în 2006.

Împreună cu Călin Torsan, Cosmin Manolache şi Ciprian Voicilă proiec­tează o carte despre fotbal.

Publică volumul Televizorul în micul infern – volum de etnografie mass‑media la Editura Tritonic, coordonat împreună cu profesorul Zoltán Rostás.

Publică volumul Cartea cu euri la Editura Curtea Veche, al cărui coautor este îm­preună cu Călin Torsan, Cosmin Manolache, Ciprian Voicilă şi Roxana Moroşanu.

În luna noiembrie, regizorul Gabriel Achim filmează la Băneşti documenta­rul Sorin Stoica. A Writer’s Will (alb‑negru/ 17’28’’) care va fi proiectat la Poeticile Cotidianului (Club A), StudFest – Timişoara, Dakino 16. Festivalul internaţional de Film al Bucureştiului (Cinema Scala), Periferia Culturală Europeană – Petrila, Clubul Țăranului (lansarea volumului Aberaţii de bun‑simţ), Rumänische Kulturwoche – Veränderbar Dresden, Atelierul imaginilor – Institutul Francez din Bucureşti.

2006

Pe data de 6 ianuarie 2006 se stinge din viaţă Sorin Stoica. Lasă părinţilor o listă cu volumele finalizate asupra cărora îşi dă acordul să fie publicate.

În luna martie, apare volumul Jurnal la Editura Polirom, în colecţia EGOGRAFII.

Apar volumele Tur‑retur (vol. I). Convorbiri despre munca în străinătate şi Tur‑retur (vol. II). Alte convorbiri despre munca în străinătate la Editura Curtea Veche, colecţia Actual, coordonate împreună cu Zoltán Rostás.

Volumul O limbă comună este selecţionat în lotul romanelor concurente pentru Eastern European Literature Award.

Apare volumul Între patrii la Editura Polirom, varianta în limba română a volumului cuprinzând numerele 8 şi 9 / 2004 – Entre patries / Between Homelands – ale revistei Martor (revista de antropologie a Muzeului Țăranului Român, care conţine un interviu realizat de Sorin Stoica şi Mirela Florian cu Juan Carlos Negretti.

În ziua de 19 decembrie Academia Română acordă ex‑aequo premiul „Ion Creangă“ la categoria proză pe anul 2005 Florinei Ilis şi lui Sorin Stoica pentru Cruciada copiilor, respectiv O limbă comună. Pe diploma înmânată părinţilor este scris: „Premiul «Ion Creangă» se acordă domnului Ștefan Stoica pentru lucrarea O limbă comună.“

2007

Apare postum volumul Aberaţii de bun‑simţ la Editura Polirom, în colecţia EGO. PROZĂ.

Este menţionat în Dicţionarul general al literaturii române coordonat de Eugen Simion (Șerban Axinte, DGLR, S / T, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2007, pp. 462‑463).

Apare ediţia a II‑a revizuită a volumului Povestiri mici şi mijlocii (volum colectiv scris împreună cu Călin Torsan, Cosmin Manolache şi Ciprian Voicilă) la Editura Curtea Veche.

Apare antologia Cartea cu bunici (coordonator Marius Chivu) la Editura Humanitas, unde este prezent cu textul Bunici neidentificaţi, inclus ulterior şi în volumul Aberaţii de bun‑simţ ce va apărea postum. Cartea cu bunici îi este dedicată.

2008

Apare volumul Jurnal de cămin la Editura Curtea Veche, colecţia Actual, coordonat împreună cu Zoltán Rostás.

2010

Bibliotecii din Băneşti îi este schimbat numele din „Simion Stolnicul“ în „Sorin Stoica“. Primarul comunei amplasează cu această ocazie la intrările în comuna Băneşti panouri cu inscripţia „Satul lui Sorin Stoica“.

Fragmentul Nervi din volumul O limbă comună apare în Nabokov u Brašovu: antologija rumunjske postrevolucionarne kratke priče: (1989‑2009), Editura Meandar Media, Zagreb (ediţie pregătită şi tradusă de Marina Gessner, Luca‑Ioan Frana şi Ivana Olujić, cu o prefaţă de Paul Cernat).

2012

La data de 4 mai se lansează filmul Visul lui Adalbert (r: Gabriel Achim), pe care regizorul i‑l dedică.

2014

Apare volumul Dincolo de frontiere. Opere (studiu introductiv Cosmin Ciotloş, postfaţă Marius Chivu, tabel cronologic Cosmin Manolache, ilustraţii Laurenţiu Midvichi), la Casa de pariuri literare. Editura organizează stand de autor la Bookfest.

2017

Se lansează la editura Casa de paiuri literare Seria de autor Sorin Stoica: Povestiri cu înjurături (2017), Dincolo de frontiere (2017), O limbă comună (2018).


Informații suplimentare

Anul apariției

2017

ISBN

978-606-990-037-6

Nr. pagini

234