Descriere
Autoarele: Cătălina Bălan, Dorica Boltașu, Lia Faur, Diana Geacăr, Irina-Roxana Georgescu, Diana Iepure, Emanuela Ignățoiu-Sora, Cristina Ispas, Nora Iuga, Angela Marinescu, Rozana Mihalache, Ștefania Mihalache, Maria Pilchin, Angelia Stan, Suzănica Tănase, Petra Torsan, Anca Zaharia.
Ilustrații: Cristina Stancu
Proiect co-finanțat de AFCN
Volum distribuit gratuit în limita stocului disponibil. Taxa de livrare se achită de către cumpărător (15-40 lei, în funcție de localitate).
!Cadou la orice ofertă de peste 100 de lei (în limita stocului disponibil)!
Prin antologia de față am încercat să aducem în discuție un subiect la ordinea zilei: condiția femeii scriitor în literatura română. În căutarea cititorului pierdut nu e decât o încercare de a pune pe hârtie lucruri știute, dar deloc comode. Încet și sigur, scriitoarele revin în canonul școlar după decenii de așteptare. Încet și sigur, discriminările femeilor din literatură (fie că vorbim despre scriitoare, fie că ne referim la profesoare sau redactori de carte etc.) vor fi scoase la lumină. Pentru că epoca în care multe erau condiționate de un favor sau o umilință a cam trecut. În căutarea cititorului pierdut e un mic ghid de lectură, dar și de comportament. Acel cititor pierdut din titlu e chiar cititorul ideal, care nu face discriminări, condiționări și relaționări pe bază de sex. Avem aici multe elemente despre condiția scriitorului, dar și despre rolul și nevoile lui fundamentale: de-a fi citit, respectat și delimitat de text. O carte care deschide o serie și închide (simbolic)
niște răni. (Argument editorial – un cristian)
Autor
Anca Zaharia
Anca Zaharia a publicat Sertarul cu ură (2015), Jurnal de librar (2017) și Suicid (2019). A lucrat în presă, publicitate, la librărie și la crâșmă. De peste tot a plecat cu lecții învățate și cu promisiunea că nu-i va fi dor. În prezent se ocupă de comunicare pentru ONG-uri și face copyright și traduceri de ficțiune din engleză în română pentru mai multe edituri de la noi. Scrie pentru Serial Readers și Dilema veche și o poți citi constant pe ancazaharia.ro.
https://www.youtube.com/watch?v=mNypv9Idwhc&t=16s
Angela Marinescu
Numele Angela Marinescu este un pseudonim, numele real fiind Basaraba-Angela Marcovici. A folosit și pseudonimul Basaraba Matei. Este fiica lui Marius Marcovici, funcționar superior la Prefectura orașului Arad, și a Mariei (n. Martiș), profesoară de educație fizică și campioană națională la schi și la înot. Tatăl poetei descinde din familia lui Simion Marcovici, important intelectual al Banatului, la care a poposit în peregrinările sale Mihai Eminescu. Este mama poetului și eseistului Alexandru Matei. Angela Marinescu a făcut gimnastică la sol (era cea mai bună din Arad), înot și volei. O tuberculoză gravă i-a marcat tinerețea, mai exact între 15 și 26 de ani. S-a decis să studieze medicina, absolvind în final Facultatea de Psihologie de la Universitatea din București (1972). A debutat cu poeme în revista Tribuna de la Cluj, în 1965, iar editorial, în 1969, cu volumul Sînge albastru.
A publicat peste 15 volume de versuri. Cele mai recente sunt: Cocoșul s-a ascuns în tăietură (1996), Fugi postmoderne (2000), Îmi mănânc versurile (2003), Limbajul dispariției (2006), Întâmplări derizorii de sfârșit (2006), Probleme personale (2009), Intimitate (volum fără ISBN) și Păsările pe cer țipă (2021). A publicat un volum de eseuri, Satul în care mă plimbam rasă în cap, 1996, precum și un Jurnal scris în a treia parte a zilei, 2004. În bibliografia sa, pe lângă poezie, mai figurează și câteva antologii editate în țară sau în străinătate, în limbile engleză, germană, poloneză. A primit numeroase premii, printre care premiul „Nichita Stănescu” în 1990 și premiul Uniunii Scriitorilor din România în 2000. În luna septembrie 2006, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în sala Teatrului Dramatic din Botoșani, i-a fost decernat Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia. Totodată, Consiliul Local a hotărât să-i acorde laureatei titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Botoșani”. În 2017 a fost prima laureată a Premiului Național „George Bacovia”.Angelica Stan
Angelica Stan a debutat la 17 ani în revista „Flacăra - Foaie pentru minte, inimã şi literaturã”, la rubrica ţinută de Geo Dumitrescu. În 1987 a câștigat Marele Premiu la Concursul Național de Poezie „Nicolae Labiş”,Suceava. Editorial, a debutat în 1999 cu volumul de poeme „Bumerang”, prin câștigarea concursului de debut la editura Cartea Românească. A publicat apoi volumele de poezie „Testul Umbrei” (Vinea, 2005), „Clona” (Vinea, 2009), „spații intermediare” (Tracus Arte, 2016) și „produse miraculoase” (Paralela 45, 2018). A mai publicat grupaje de poeme în revistele „România Literară”, „Luceafărul”, „Calende”, „Ramuri”, „Convorbiri Literare”, „Tomis”, „Poesis International”. În perioada 2015-2019 a urmat cursurile de scriere creativă organizate de „Revista de Povestiri” și în 2017 a debutat în proză, cu o povestire apărută în revista „Iocan”.
Angelica Stan este arhitectă cu specializare în urbanism, conferențiar în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Departamentul de proiectare urbană și peisagistică. A publicat mai multe volume și articole de specialitate.
https://www.youtube.com/watch?v=VjargwWGFdk
Cristina Ispas
A publicat volumele de poezii fetiţa.mixaj pe vinil (Vinea, 2007) şi rezervaţia ( Casa de Pariuri Literare, 2011). Poeziile ei au apărut în mai multe antologii, cum ar fi cele rezultate în urma atelielelor de creaţie de la Săvârşin, la neagra (Mirador, 2007), poate ne vedem (Mirador, 2010), nasturi în lanul de porumb (Brumar, 2012), Antologia Echinox 2010. Cel mai recent a publicat câteva limerick-uri în antologia coordonată de V. Leac la editura Art (2017): De ce pisicile n-au coadă, antologie de limericks. Locuieşte în Bucureşti.
Cristina Stancu
Cristina Stancu (n. 1990) a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității București. În 2017 a debutat cu volumul de poezie teritorii (Editura Tracus Arte), care a primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum, precum și Premiul „Iustin Panța” pentru debut. În 2021 a publicat volumul de poezie apără pe cineva de tine (Casa de Pariuri Literare). Textele sale au fost traduse în engleză, greacă și slovenă.
Diana Geacăr
Diana Iepure
M-am născut pe 20 noiembrie 1970, vizavi de Moscova, de cinematograful Moscova, la maternitatea nr. 1, pe când părinţii mei erau studenţi în anul patru la Universitatea „Vladimir Ilici Lenin. Când au apucat-o pe mama durerile, tata, de emoţie, i-a uitat paşaportul acasă. La maternitate, au tras repede concluzia că maică-mea naşte de fată mare şi-a venit intenţionat fără pasport, să mă aducă pe faţa pământului incognito. Aşa că moaşele n-au prea băgat-o în sân. Vorba aia, homo sovieticus, oblico morale. Necătând la acest mic incident, eu am fost mândră toată copilăria că m-am născut la Chişinău, şi nu ca majoritatea colegilor mei de clasă în satul Cosăuţi, raionul Soroca. Dacă nu mă credeau, la fel ca tata în noaptea aia de noiembrie, trăgeam o fugă până acasă şi veneam cu dovada.
Dorica Boltașu Nicolae
Dorica Boltașu Nicolae a absolvit Facultatea de Litere a Universității București, un master în Teoria literaturii și un doctorat în Filologie. Este autoarea unei cărți de teorie și critică literară, „Limite și libertate. Radicalism și reconstrucție în hemeneutica secolului XX”, Editura Niculescu, 2014, nominalizată la Premiile revistei „Observator cultural”. De asemenea, a publicat articole și eseuri în „Observator cultural”, „Cultura”, „Cuvântul”, „Euresis”, „Dilema veche”.
Emanuela Ignățoiu-Sora
Emanuela Ignățoiu-Sora a debutat în 2014, cu volumul de poezie Ingluvii (Ed. Charmides, 2014). A publicat poezie în antologia #Rezist! Poezia (Ed. Paralela 45, 2017) și proză în antologia Cum iubim (Ed. Vellant, 2016). Este co-fondatoare a Romanian Literature Now (www.romanianliteraturenow.com) – site de promovare a literaturii române contemporane. A co-organizat Festivalul Internațional de Literatură și Lectură – ediția proză scurtă (Bistrița, 2016).
Irina-Roxana Georgescu
Irina-Roxana Georgescu (n. 1986) a absolvit Facultatea de Litere (specializarea română – franceză) a Universității București în 2008 şi a urmat masteratul de teorie literară şi literatură comparată (2010). A devenit doctor în filologie (2016) al aceleiași Universități, cu o teză despre influența criticii occidentale asupra criticii literare postbelice româneşti (1960-1980), sub coordonarea acad. prof. dr. Mircea Martin. În perioada 2010-2014, a condus seminare de teoria literaturii, comparatism şi idei literare, dar şi cursuri practice de tehnica lecturii la Universitatea din Bucureşti. A fost redactor de limba franceză la revista de studii literare şi culturale Euresis – Cahiers roumains d’études littéraires et culturelles(2009-2013). Începând din octombrie 2018, este asistent asociat la Literele bucureştene.Face parte din proiectul de educație media a Centrului pentru Jurnalism Independent. Publică poezie şi studii literare în diverse reviste de cultură din ţară şi din străinătate. Volumul de debut în limba română – Noţiuni elementare (Cartea Românească, 2018) – a fost nominalizat la Gala Tinerilor Scriitori (ediţia 2019) şi la Gala Premiilor Observator cultural (ediţia 2019). A debutat în limba franceză cu volumul de poezii Intervalle ouvert, apărut la editura L’Harmattan (Paris, 2017).
Lia Faur
Lia Faur este născută la Săvârșin, județul Arad.
A absolvit Facultatea de Litere și Arte din Sibiu. Este doctor în filologie cu lucrarea Avatarurile feminității în opera lui Camil Petrescu.
În prezent predă limba, cultura și civilizația română la Universitatea Tunis El Manar, Institutul de limbi moderne „Habib Bourguiba” printr-un protocol semnat cu Institutul Limbii Române din București.
A publicat mai multe volume de poezie, volumul de debut fiind Exercițiu de striptease (Mirador, 2002), iar cel mai recent, Piele de împrumut (Brumar, reed.,2018). A coordonat volumul de articole Cum citesc bărbații cărțile femeilor (Lia Faur, Șerban Axinte, Polirom, 2016).
Organizează anual festivalul SAD la Arad, în memoria poetului Ștefan Aug. Doinaș.
Nora Iuga
Nora Iuga (pseudonimul literar al Eleonorei Almosnino; n. 4 ianuarie 1931, București, România) este o poetă română, romancieră și traducătoare din limbile germană și suedeză. Este soția poetului George Almosnino și mama balerinului Tiberiu Almosnino.
Este licențiată a Facultății de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din București (1953). I-a avut ca profesori pe Tudor Vianu și George Călinescu. Profesoară de limba germană între 1954 și 1955. Lucrează ca bibliografă la Biblioteca Centrală de Stat, în perioada 1955-1969. Din 1969 până în 1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. Ziaristă la ziarele de limba germană "Neuer Weg" și "Volk und Kultur" (1977-1986). Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România și membră PEN-Club. Din anul 2000 deține funcții de conducere în Uniunea Scriitorilor: secretară a Secției de Poezie (inițiatoarea Cenaclului Uniunii Scriitorilor "Gellu Naum") în perioada 1999 - 2002, membră în Consiliul de conducere a Uniunii Scriitorilor în 2002, membră în Biroul Asociației Scriitorilor din București în 2002.
Din 1985 este scriitoare profesionistă. Face lecturi publice în străinătate și primește numeroase burse. A început să scrie versuri în clasa a două la Institutul Catolic: în timp ce tatăl ei cântă la vioara un poem de Jeno Hubay, Nora Iuga a simțit o vibrație puternică și muzica a început să se transforme în cuvinte. Atunci a trăit pentru prima oară tulburătoarea atingere a inspirației. Probabil din această cauză, Nora Iuga nu suporta calificativul de profesionist în poezie și nu și-a făcut niciodată o meserie din scris.
La 79 de ani, Nora Iuga a devenit cel mai vârstnic blogger literar, în iulie 2010 apărându-i nr. 1 din "Girafa albastră", o revistă audio-video cu și despre autoare, pe care intenționează să o publice trimestrial.
Rozana Mihalache
Suzănica Tănase
Suzănica Tănase (n. 1982, în Constanța, România): Câștigătoarea Distincțiilor revistei Itaca pentru cartea anului 2020 – diaspora, secțiunea Proză; câștigătoarea Premiului Cristian Săileanu 2020, secțiunea roman, ediția a II-a.
Este absolventă a Academiei de Științe Economice din București, a Colegiului de Asistență Socială Georgian College, York University și a Facultății de Psihologie, Laurentian, din Ontario, Canada.
Consultant de Imigrări ICCRC-CRCIC, lucrează din 2012 în poziția de Consilier de soluționare a problemelor de imigrare în Canada pentru YMCA Immigrant Sevices, iar din ianuarie 2019 lucrează în paralel în propria practică, WetheNorthImmigration Services.
A publicat articole de specialitate în Canadian Newcomer Magazine, Toronto și eseuri narative în revista Literomania, revista Observatorul Toronto și Eagle Magazine.
A publicat Cap de lut (editura Coresi, 2014), O mie de impresii divizate (editura Berg Books, 2018) și Grădina Sofiei (editura Casa de pariuri literare, 2020).
un cristian
un cristian (pseudonimul lui Cristian Cosma, n. 1977, Buzău) este personal literar auxiliar, editor la Casa de pariuri literare, redactor la Observator cultural.
Între 1997–2007 a teoretizat și a pus în practică un parodic sistem editorial underground prin colecțiile etc., carmen și no name. Co-fondator al revistei de literatură Pana mea (2008), a semnat interviuri și a realizat suplimente în Observator cultural, România literară, Fracturi (ambele serii), tiuk! și Ziarul de duminică.
A coordonat Biblioteca de poezie (lansat ca proiect în 2001 în Facultatea de Litere a Universității din București, din 2007 pe bibliotecadepoezie.wordpress.com), rețeaua de bloguri Micul Ftiriadi (fototecă, videotecă) și blogul Norei Iuga (noraiuga.wordpress.com).
A inițiat „Formula 1–Chat cu scriitori români“ (Observator cultural), a fost co-organizator de program la NoNameFest (2007, Club A) și al Colocviului Tinerilor Scriitori (2009–2011, Alba Iulia).
A participat ca spectator la Cenaclul Litere (condus de Mircea Cărtărescu) și ca fotograf la Cenaclul Fracturi (condus de Marius Ianuș). Nu e fracturist, nu e scriitor și nici nu crede că a trișat ideea de promovare a autorului român. În acest sens, a protestat împotriva organizațiilor reprezentative (2003, protest public alături de Marius Ianuș față de neincluderea unor volume de debut la premiile USR) și a editurilor „binefăcătoare“ (2003, protest la Bookarest față de „Editura“ Vinea).
A realizat numeroase materiale video cu scriitori români (mini-interviuri și documentare) și Târgul Alternativ de Carte (ediția I, mai 2010). A coordonat colecția „Biblioteca de poezie“ în proiectul editorial Ninpress–Charmides.
Din 2011 se ocupă de cea mai importantă filmofototecă literară, a lui Ion Cucu, editând și realizând interviul din Trilogia Ion Cucu (Cum ar arăta viața fără fotografie?, Sala Oglinzilor și Fotograf la zece președinți).
Anunțat inițial în 2010, romanul Morții Mă-tii a fost retras după ce organizatorii Târgului Internațional Gaudeamus au cenzurat titlul în revista program (titlul apărea Morții Mă-…).
Fragmente din carte au fost citite în Cenaclul Euridice (condus de Marin Mincu) și au fost publicate în Paradigma, tiuk! și România literară, dar și în antologiile Poate ne vedem (2010) și Deranj (2011).
Producător independent de documentare cu și despre scriitori (coordonatorul festivalului Emineschool.ro), a realizat peste 10 materiale independente de mediu și lung metraj: Sânge albastru / Angela Marinescu (r. Marian Baciu, 2012); 10x Observator cultural (r. Marian Baciu, 2013, selectat la ASTRA FILM FESTIVAL, în secţiunea Made in Romania); CDPL STORY (Literatura română scrie pe mine!) (4. Vlad Rotaru, 2014, selecție ASTRA FILM FESTIVAL); Keful celor de la Tiuk! (r. Vlad Rotaru, 2014, selecție oficială la Cronograf); Aici Nora Iuga (r. Vlad Rotaru, 2014, premiu pentru imagine la Docuart); Nino al meu (r. Vlad Rotaru, 2015); Bijutierul / Valeriu Mircea Popa (r. Vlad Rotaru, 2017); Poate că asta e fericirea / Constantin Abăluță (un fel de regie Nicu Rotaru & un cristian, Tripod Film & CDPL, 2018).
A realizat cărți-dialog cu: Florin Hălălău (Pe cont propriu, CDPL, 2017), Constantin Abăluță (Drumul furnicilor și câteva escale printre nori, CDPL, 2017), Nora Iuga (Ca motorul unui Ford din 1931, CDPL, 2016), Lucian Vasilescu (Sunt cel mai bun din acest spital, CDPL; 2016), Robert Șerban (Vorbesc în gând, cu voce tare, CDPL, 2016), Emil Barbu Popescu (Mac Popescu, CDPL, 2016), Doru Ionescu (Jurnal de rocker, CDPL, 2015).
Informații suplimentare
Anul apariției | 2021 |
---|---|
ISBN | 978-606-990-322-3 |
Nr. pagini | 200 |