Moșu – Florian Lungu în dialog cu Doru Ionescu

Descriere

Primul meu interviu cu Florian Lungu s-a consumat la sfârșitul anului 1994, în cămăruța sa de la capătul etajului IV din Radio, acolo unde cutiile cu benzile de magnetofon stăteau mai să cadă peste el, printre ness-uri și țigări. Ideea era să apară în revista „Panoramic Radio-TV” în jur de 5 ianuarie, când e născut. Și această carte trebuia să apară pe 5 ianuarie 2016, dar n-a fost să fie; însă mai bine mai târziu… În fine, au trecut peste 20 de ani, eu am avut privilegiul – ca redactor TVR – să-l intervievez încă de multe ori, să realizez chiar o emisiune la TVR Cultural, vreo doi ani, numită „Jazz Restitutio”, într-un studiou improvizat la Moșu acasă – el antama invitatul, îl aducea acolo, noi filmam dialogul dintre cei doi și adăugam imaginile de ilustrație, deopotrivă arhivă și evenimente recente.

Am trăit momente inedite alături de candidul și glumețul jazzman și jazzolog (deși de când se știe a luat această muzică în serios cât i-a stat lui în putință, ba și în exces, ceea ce i-a afectat sănătatea grav în mai multe rânduri). Nu se pot uita bancurile lui Moșu de la Gărâna, spuse pe marea scenă, ca și modul în care prezintă el sponsorii festivalului, martori sunt spectatorii (cu zecile de mii) de la fiecare ediție. În particular, eu păstrez mai multe amintiri: o tabără de jazz de la Jupânești, primul interviu filmat în care mi-a vorbit de Richard Oschanitzky, prima lui întâlnire cu Alexander Bălănescu (aranjată de noi la un hotel, atunci când muzicianul a lansat în concert discul „Maria T”), dialogul său cu Johnny Răducanu filmat în Club A pentru emisiunea „Remix”, ori acela cu marele pianist Jancy Korossy, acasă la Moșu, pentru „Jazz Restitutio”… (Doru Ionescu)

Florian LUNGU (zis Moşu) s-a născut la 5 ia‑ nuarie 1943, la Bucureşti. Astăzi este cunoscut ca realizator de emisiuni de radio şi de televiziune, compozitor, muzicolog şi profesor, prezentator de concerte şi festivaluri, promotor al jazzului în România.

A urmat studiile muzicale la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (actuala Universitate Naţională de Muzică) din Bucureşti, între anii 1960-1966, cu profesorii Victor Giuleanu (teorie-solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Dan Constantinescu şi Tiberiu Olah (compoziţie), Au‑ rel Stroe (orchestraţie), Emilia Comişel (folclor), Adriana Sachelarie (istoria muzicii). După absolvirea – cu examen de stat – a Conservatorului în 1966 şi satisfacerea serviciului militar cu termen redus, a funcţionat ca profesor la Liceul de Muzică din Giurgiu (1966-1967), apoi ca redactor la 130 secţia Creaţie – Repertoriu (1967-1970), respectiv realizator de emisiuni la secţia de Muzică Uşoară şi Jazz (din 1970 până în 2008, apoi ca pensionar colaborator până în prezent), la Societatea Română de Radiodifuziune din Bucureşti. În paralel, a fost profesor asociat la Universitatea Naţională de Muzică din Capitală (1990-1996, revenind din 2005), la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1997-2000), lector de Istoria jazzului la Facultatea de Muzică „Richard Oschanitzky” a Universităţii Tibiscus din Timişoara (2005-2011).

Prezentator al majorităţii festivalurilor (Sibiu, Braşov, Costineşti, Cluj, Iaşi, Craiova, Satu Mare, Galaţi, Timişoara, Gărâna, Arad, Lugoj, Jimbolia, Victoria, Piatra Neamţ, Tulcea, Bucureşti) şi al concertelor de jazz ori de blues din Capitală şi alte centre culturale ale ţării (din 1977 până în prezent), a susţinut comunicări ştiinţifice, referate, conferinţe, expuneri ilustrate audio-video în cluburi de jazz, a realizat peste 9000 de emisiuni radiofonice de jazz, dar şi câteva de muzică pop, electronică, rock, muzică simfonică şi corală etc. Dintre ciclurile de emisiuni radiofonice, s-au impus prin ani cele intitulate Ciclul Jazz românesc, Jazz Portret, Jazz Lexicon, Jazz Club, Stereo Jazz, Jazz şi Swing, Jazz Forum, Jazz în festival, Tehnică şi sunet – Ora de jazz, Nocturn Jazz, Discografia marilor interpreţi de jazz, Noapte de jazz, Interpreţi români de jazz, Jazz pe… româneşte, Album de colecţie, Pur şi simplu… jazz!, Tableta de jazz, rubrica „Aur în fonoteca jazz”, Fascinaţia sunetului, Estrada Duminicală, iar la TVR, ciclurile de emisiuni Jazz Alive, Jazz Fan (în colaborare cu Mike Godoroja), Panoramic Jazz, Estival Jazz, Marele Jazz, apoi, între 2004 şi 2006, emisiunile Jazz 131 Restitutio, difuzate săptămânal pe TVR Cultural. Din 2 aprilie 2009 a revenit pe micul ecran împre‑ ună cu Mike Godoroja, ambii semnând emisiunile săptămânale Unora le place, difuzate pe TVR 1, apoi pe TVR 2, iar din 2014, emisiunile Noapte Indigo pe TVR 2. Tot el a răspuns şi răspunde de înregistrările speciale de jazz efectuate de diverşi muzicieni în studiourile Radiodifuziunii, ca şi de înregistrările live preluate din desfăşurarea diferitelor manifestări de gen. Din aprilie 2009, a realizat săptămânal, cu Mike Godoroja, serialul de concerte Blue Monday la Clubul Hard Rock Café din Bucureşti. Din 2013 răspunde de – şi prezintă – programele muzicale de la Clubul La Cave de Bucharest. Împreună cu acelaşi partener Mike Godoroja a propus şi coordonează / prezintă noul Club de jazz şi blues ICR din capitală.

A semnat şi a publicat peste 4000 de articole, studii, eseuri, cronici muzicale, portrete etc. în Muzica, Viaţa studenţească, Echinox, Flacăra, Informa- ţia capitalei, Săptămâna, Scânteia, Contemporanul, Radio România, Panoramic Radio-TV, Melos, Vox Pop Rock, Formula AS, Libertatea, Curentul, Cotidianul, Monitorul de Iaşi, Ziarul de Iaşi, Steaua (Cluj), Astra (Sibiu), Actualitatea muzicală, Cuvântul, Cultura, Sunete, Evenimentul Muzical, Art & Roll, Cronica Română, Independent, Ziua. A scris prezentări (note de copertă) pentru multe dintre discurile de jazz editate la noi şi numeroase programe de sală pentru concerte şi festivaluri de gen.

 A realizat programe şi proiecte muzicale pentru Fundaţiile MultiArt, Holograf, pentru Centrul de proiecte culturale al Primăriei Capitalei ArCuB, a organizat concerte în serialele Perpetuum Jazz, 132 Marele Jazz, Jazz pe româneşte şi festivalurile Estival Jazz, Intel Jazz etc. A iniţiat şi a întemeiat – îm‑ preună cu Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Dan Mândrilă şi alţii – Asociaţia Română de Jazz (1990); a propus şi a concretizat pentru casa Electrecord selecţiile repertoriale ale colecţiilor discografice Jazz Restitutio (împreună cu Marius Popp) şi Jazz Diaspora. A scris orchestraţii pentru LP-urile din seria Istoria Jazzului.

 Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, a scris muzică simfonică; de cameră; muzică uşoară – melodiile „Antract” (piesă instrumentală) (1962); „Bossa nova” (piesă instrumentală) (1964); „S-a înserat” (versuri de Cecilia Silvestri) (1969); „Fata şi mingea” (versuri de Cecilia Silvestri) (1970); „Când te-am întâlnit” (piesă instrumentală) (1971); „Cinematograful de altădată” (versuri de Gheorghe Astaloş) (1971); „Ne-am regăsit” (versuri de Constantin Săbăreanu) (1972); „Sărbătoarea soarelui” (versuri de Cecilia Silvestri) (1972); „Fabula” (versuri de Cecilia Silvestri) (1973); muzică de jazz – piesele „Linii şi punc‑ te” (1962); „Trifoiul cu cinci foi” (1973); „Cercuri” (1974); „Dansul obcinelor” (1976); „Festi-DixieJazz” (1976) etc.

A semnat volumul Disco Ghid Rock (Bucureşti, Editura Muzicală, 1977, ediţia I şi 1979, ediţia a II-a), în colaborare cu Daniela Caraman-Fotea; Jazz Calendar (Bucureşti, Editura Intel Print Service, 1995).

 I s-a atribuit titlul „profesionist de excepţie” ca realizator de emisiuni la Societatea Română de Radiodifuziune. În 2003 a primit, din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului, la Festivitatea de 133 acordare a distincţiilor pentru anul 2002, Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate audiovizuală, iar din partea Preşedinţiei României a primit, tot în anul 2003, Ordinul „Meritul Cultural în rang de Cavaler”. Numele său a fost inclus în Enciclopedia personalităţilor din România (Hübner’s Who is Who), ediţia 2006.