Pe scurt, un narator in varsta (dar greu de precizat varsta care se cam schimba de la un capitol la altul), pacient al unei camere-scena, povesteste ce vede, dar face si comentarii la observatille sale zilnice care pot parea ale unui autist. De fapt se consuma o drama, probabil intr-o tara dictatoriala, de unde povestitorul si ceilalti evadazeaa in partea a doua in insula Kairos (care poate insemna momentul oportun, dar si vreme, sau timp) unde unchiul unuia dintre personajele schitate isi sarbatoreste centenarul. Faptul ne poate face sa interpretam cartea ca o parabola a timpului-sansa. Fireste, pot fi simultan multe alte interpretari.
Romanul incepe cu naratorul Dal (Vasile lonescu, personaj din famile de profesori, inventatori, astronomi, aviatori), orb, citind ziarul pentru ca ii place fosnetul lui. .Pentru Dal lumea e un conglomerat de taceri, atingeri, mirosuri. Nicio tacere nu seamana cu alta. Mirosurile sunt persoane si lucruri. Atingerile sunt eu insumi.
Autor
Constantin Abăluță
Constantin Abăluță s-a născut în 1938, la București. Absolvă Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“ din București în 1961. Profesează arhitectura până în 1969. După această dată este scriitor liber profesionist. Scrie poezie, proză, dramaturgie. Se dedică traducerilor de proză și de poezie (lista completă a titlurile prezentă în chestionarul de la final). Desenează și pictează. Își face copertele aproape tuturor volumelor sale.În 1969, Casa Scriitorilor din București îi găzduiește prima expoziţie de pictură și desen. Face intermitent cronică artistică în revistele vremii (cronică plastică, teatrală). Între anii 2004 și 2017 a expus grafică în expoziţiile de grup ale Ziarului Neconvențional organizate de pictorița Paula Ribariu la Galeria Galateca și la alte Galerii bucureștene.
https://www.youtube.com/watch?v=Bsab1nJPG20