Prof de română: O altfel de antologie de texte – coordonator un cristian

lei 25.00

Compare
Categorii: ,

Descriere

2018. Romania fata-n fata cu Centenarul. O clasa politica tot mai agramata si lipsita de orizont cultural. Nu are sens sa reluam aici hiturile zilei, cert e ca succesul tranzitiei politice atinge cote nebanuite. Un limbaj cat mai colorat, dar si multe dezacorduri. Mai ales fata de asteptarile noastre, ale celor care iubesc literatura. De fapt, dupa scandalul auxiliarelor neavizate si impunerea unor manuale unice, de trista amintire si cu dedicatie financiara, singura necunoscuta care tine de ipoteza temere e ca nu cumva, in galopul istoric de agramatism la nivel inalt si analfabetism functional generalizat, clasa politica, o veritabila clasa de repetenti, sa nu propuna eliminarea literaturii romane de la Bacalaureat. Sigur ca posibilitatea aceasta pare indepartata, dar totul trebuie luat in calcul in Romania tranzitiei. Sa fim, asadar, atenti la derapajele marunte, pentru ca ele pot genera, intr-un ritm sustinut, caderea libera a literaturii din drepturi.
Care mai e, in acest context, rolul literaturii? Cum mai poate reprezenta o alternativa la un divertisment agresiv, pe-alocuri manipulator si axat pe cancan? Au disparut incet-incet emisiunile culturale din TV-ul national, presa culturala e la un nivel semi-asistat, modelul cultural e, in genere, tot mai putin vizibil.
Ce mai produc Facultatile de Litere? Cum rezista financiar meseriile literaturii la asaltul pietei de consum cat mai putin culturale? Sunt profesorii de romana parte activa din meseriile literaturii? Cum reprezinta scoala starea societatii? Cum a ajuns scoala la coada prioritatilor societatii? Cine mai vine la catedra de romana? Cum de nu mai e loc de studiul limbii romane in liceu? De ce materia Romana e similara pentru multi elevi cu meditatia pentru Bac? Cum mai pot profesorii deschide usile spre lectura? Cum poate ajuta olimpiada intelegerea fenomenului literar in ansamblu? Cat s-a detasat scoala de comentariile sablon? Cat ajuta aducerea scriitorilor contemporani la clasa? Cine e interesat de plafonarea profesorului de romana la un statut de evaluator-functionar? Ce rol mai joaca biblioteca scolii in ghidarea profesorului de romana? Cum au ajuns multi profesori comercianti de carte scolara? De ce ajunge literatu8 ra romana o problema pentru multi tineri? Ce putem face pentru o ora de romana cat mai atractiva?
La aceste intrebari, putine in seria de intrebari pe care le putem pune, ar merita sa raspunda cei care zi de zi sunt in prima linie a sistemului. Cei care n-au abandonat lupta si cunosc, in colegii nationale sau scoli generale, situatia – anticipez – dramatica. Cei care au fost sau mai sunt alaturi de clasici si de contemporani, intr-o demonstratie ca „scriitorii nu sunt toti morti” si cartile au viata lor si dupa tiparire. Asa c-am invitat in acest proiect oameni care stiu sistemul dinainte de 1990 si cei care au trait modificarile acestuia in aproape 30 de ani de tranzitie. Unii predau in orase care-au ramas fara librarii sau in care bibliotecile judetene sunt mai mult pe inventar sau nu au bani de achizitii publice, desi primaria e dispusa sa le construiasca-n oras stadioane de milioane de euro. Altii pregatesc elevi olimpici si au bucuria unor elevi care inca se mai inscriu la filologie. Cativa au plecat din tara, dupa ani buni de profesat. Toti, insa, au o pasiune comuna: literatura romana.
Initial, structura cartii ar fi trebuit sa urmeze cateva sectiuni, cu titluri incitante: Student club (cum ne pregatim de meserie?); Licenta, baby (ce se face si ce nu, la Litere); Repartitia, mama invataturii (traumele dinainte de 1990 si haosul de dupa); Prima ora la catedra; Bacalaureatul (fata-n fata cu viitorul); Meditatii pe paine prajita; Programa, bat-o vina!; Olimpicii Zeului literaturii; Scoala doctorala intre moft si perfectionare. Dar limitarea la aspecte punctuale ar fi sociologizat prea mult cartea si ar fi limitat cumva interventiile. Un aspect special vizeaza literatura romana de peste Prut. Complet necunoscute, problemele profesorilor de-acolo pot genera noi abordari si pot duce la rezolvari comune. Doar ca aceste probleme ar trebui aflate nu doar din marturiile unor scriitori, ci si din perspectiva profesorilor de… limba si literatura romana. Asa ca am decis sa existe o libertate totala pe tema data: profesorul de romana si provocarile meseriei sale. O parere avizata, asadar, despre provocarile si problemele sistemului, despre reusite punctuale, dar si despre anomalii si deceptii, despre incercari esuate si solutii, istorie personala si efort colectiv pentru sustinerea literaturii in scoala si dincolo de limitele/limitarile acesteia. Si, totodata, o incercare de-a reuni anual o antologie cu altfel de texte ale profesorilor de romana.

un cristian

Autor

un cristian

un cristian (pseudonimul lui Cristian Cosma, n. 1977, Buzău) este personal literar auxiliar, editor la Casa de pariuri literare, redactor la Observator cultural.

Între 1997–2007 a teoretizat și a pus în practică un parodic sistem editorial underground prin colecțiile etc.carmen și no name. Co-fondator al revistei de literatură Pana mea (2008), a semnat interviuri și a realizat suplimente în Observator culturalRomânia literarăFracturi (ambele serii), tiuk! și Ziarul de duminică.

A coordonat Biblioteca de poezie (lansat ca proiect în 2001 în Facultatea de Litere a Universității din București, din 2007 pe bibliotecadepoezie.wordpress.com), rețeaua de bloguri Micul Ftiriadi (fototecă, videotecă) și blogul Norei Iuga (noraiuga.wordpress.com).

A inițiat „Formula 1–Chat cu scriitori români“ (Observator cultural), a fost co-organizator de program la NoNameFest (2007, Club A) și al Colocviului Tinerilor Scriitori (2009–2011, Alba Iulia).

A participat ca spectator la Cenaclul Litere (condus de Mircea Cărtărescu) și ca fotograf la Cenaclul Fracturi (condus de Marius Ianuș). Nu e fracturist, nu e scriitor și nici nu crede că a trișat ideea de promovare a autorului român. În acest sens, a protestat împotriva organizațiilor reprezentative (2003, protest public alături de Marius Ianuș față de neincluderea unor volume de debut la premiile USR) și a editurilor „binefăcătoare“ (2003, protest la Bookarest față de „Editura“ Vinea).

A realizat numeroase materiale video cu scriitori români (mini-interviuri și documentare) și Târgul Alternativ de Carte (ediția I, mai 2010). A coordonat colecția „Biblioteca de poezie“ în proiectul editorial Ninpress–Charmides.

Din 2011 se ocupă de cea mai importantă filmofototecă literară, a lui Ion Cucu, editând și realizând interviul din Trilogia Ion Cucu (Cum ar arăta viața fără fotografie?Sala Oglinzilor și Fotograf la zece președinți).

Anunțat inițial în 2010, romanul Morții Mă-tii a fost retras după ce organizatorii Târgului Internațional Gaudeamus au cenzurat titlul în revista program (titlul apărea Morții Mă-…).

Fragmente din carte au fost citite în Cenaclul Euridice (condus de Marin Mincu) și au fost publicate în Paradigmatiuk! și România literară, dar și în antologiile Poate ne vedem (2010) și Deranj (2011).

Producător independent de documentare cu și despre scriitori (coordonatorul festivalului Emineschool.ro), a realizat peste 10 materiale independente de mediu și lung metraj: Sânge albastru / Angela Marinescu (r. Marian Baciu, 2012); 10x Observator cultural (r. Marian Baciu, 2013, selectat la ASTRA FILM FESTIVAL, în secţiunea Made in Romania); CDPL STORY (Literatura română scrie pe mine!) (4. Vlad Rotaru, 2014, selecție ASTRA FILM FESTIVAL); Keful celor de la Tiuk! (r. Vlad Rotaru, 2014, selecție oficială la Cronograf); Aici Nora Iuga (r. Vlad Rotaru, 2014, premiu pentru imagine la Docuart); Nino al meu (r. Vlad Rotaru, 2015); Bijutierul / Valeriu Mircea Popa (r. Vlad Rotaru, 2017); Poate că asta e fericirea / Constantin Abăluță (un fel de regie Nicu Rotaru & un cristian, Tripod Film & CDPL, 2018).

A realizat cărți-dialog cu: Florin Hălălău (Pe cont propriu, CDPL, 2017), Constantin Abăluță (Drumul furnicilor și câteva escale printre nori, CDPL, 2017), Nora Iuga (Ca motorul unui Ford din 1931, CDPL, 2016), Lucian Vasilescu (Sunt cel mai bun din acest spital, CDPL; 2016), Robert Șerban (Vorbesc în gând, cu voce tare, CDPL, 2016), Emil Barbu Popescu (Mac Popescu, CDPL, 2016), Doru Ionescu (Jurnal de rocker, CDPL, 2015).


 

Informații suplimentare

Anul apariției

2018

ISBN

978-606-990-081-9

Nr. pagini

134